Chistul ovarian

Chistul ovarian este o formațiune asemănătoare unei pungi cu conținut lichid, situată în interiorul sau pe suprafața ovarelor (acestea sunt organe pereche, de aproximativ 3 cm diametru, localizate de fiecare parte a uterului). Chisturile ovariene funcționale apar datorită ovulației. Orice folicul ovarian mai mare de 2 centimetri poate fi numit chist ovarian. Ele pot varia foarte mult în dimensiune (uneori pot fi de dimensiuni foarte mari) şi în etiologie. Cele mai multe chisturi ovariene sunt de natură benignă (necanceroase). Unele dintre ele pot cauza probleme precum eclatarea (ruptura) , torsiunea, sângerări şi dureri pelvine . În unele cazuri, este necesară intervenția chirurgicală pentru îndepărtarea lor. Chisturile ovariene sunt foarte frecvente şi pot fi  întâlnite la femeile de toate vârstele. Majoritatea femeilor vor avea un chist ovarian la un moment dat în perioada de reproducere. Deși sunt mai puțin frecvente la femeile aflate în menopauză acestea pot reprezenta o problema de sănătate mai importantă.

Cele mai frecvente tipuri sunt:
  1. chistul funcțional (sau simplu) , cu varianta de chist hemoragic – care este legat de ciclul menstrual şi dispare de cele mai multe ori spontan fără tratament;
  2. chistul endometriozic (sau endometriomul) – care este determinat de endometrioză;
  3. chistul dermoid (sau teratom) – care poate conține componente solide cum ar fi păr sau dinți.

 

SEMNE ŞI SIMPTOME

Chisturile ovariene sunt de cele mai multe ori asimptomatice şi sunt descoperite accidental la un control ginecologic de rutină sau la o ecografie pelvină. Uneori pot exista anumite simptome cum ar fi: dureri pelvine, disconfort abdominal, dureri în timpul contactului sexual.

Unele chisturi ovariene pot da complicații cum ar fi: torsiunea de ovar şi ruptura de chist ovarian care se manifestă în principal prin dureri abdominale intense brusc apărute. Dacă dimensiunile chistului sunt foarte mari poate să apară disconfort abdominal datorită comprimării organelor din jur. Chisturile ovariene pot de asemenea interfera cu tratamentele de fertilitate.

 

CHISTUL FOLICULARChistul ovarian folicular

După fiecare menstruație, pe unul dintre ovare începe să se formeze un folicul, adică o cavitate plină cu lichid, care se dezvoltă timp de câteva zile până la dimensiunea de aproximativ 2 cm, urmând ca la ovulație să se spargă şi să elibereze un ovul. După eliberarea ovulului, această cavitate se transformă în “corp galben”, o formațiune care dispare după aproximativ 2 săptămâni, după care apare menstruația, iar procesul este reluat (la același sau la celălalt ovar).

Dacă acest folicul dintr-un motiv sau altul nu se sparge pentru a elibera ovulul, el va continua să crească, astfel dând naștere unui chist folicular funcțional. Aceste chisturi de obicei nu necesită intervenție chirurgicală, deoarece aproape întotdeauna dispar de la sine. Pacienta poate aștepta o lună sau două pentru a vedea dacă a dispărut. De cele mai multe ori se preferă punerea ovarului în repaus prin administrarea de pilule contraceptive timp de 3 luni, pentru a crește șansele ca acest chist să dispară de la sine. Totuși, dacă chistul se mărește considerabil (peste 5cm), dacă nu dispare după 3 luni sau dacă se complică (torsiune), atunci va trebui operat.

 

CHISTUL HEMORAGIC

Un alt fel de chist ovarian funcțional este chistul hemoragic. Acesta ia naștere tot din foliculul dezvoltat în prima parte a ciclului menstrual, însă cavitatea nu este plină cu lichid, ci cu sânge şi cheaguri sangvine. În urma unui viciu de ovulație cavitatea foliculului se umple cu sânge, astfel apare chistul hemoragic. Acesta are de cele mai multe ori dimensiuni de până la 5-6 cm, având un aspect ecografic diferit față de chistul folicular. Acest tip de chist se manifestă de multe ori prin apariția unei dureri persistente la nivel pelvin, care va rămâne până la dispariția formațiunii. Chistul hemoragic face ca menstruația să întârzie, însă nu cu mult (2-3 săptămâni). După resorbția lui apare menstruația, iar durerile dispar la rândul lor. Complicația majoră a chistului hemoragic este ruptura, care poate duce la hemoragie internă. De aceea în cazul unui chist hemoragic se contraindică activitatea sexuală şi efortul fizic intens. Intervenția chirurgicală nu are loc decât în cazul torsiunii sau rupturii acestui tip de chist.

Una dintre cele mai periculoase complicații ale chistului funcțional este torsiunea. Cu cât chistul este mai voluminos, cu atât mai mare riscul de torsiune. Prin torsiune chistul nu mai primește sânge, astfel începe să se necrozeze, punând în pericol chiar viața pacientei. Torsiunea este întotdeauna însoțită de durere atroce. Cu cât se intervine mai rapid chirurgical, cu atât mai mari șansele de a salva ovarul şi trompa uterină.

 

TERATOMUL

Deși cele mai multe chisturi ovariene sunt funcționale, nu de puține ori pot fi descoperite la nivelul ovarului formațiuni chistice complexe, ce nu au legătura cu funcția ovarului. Deși sunt benigne, aceste chisturi ar trebui să fie operate, deoarece pot crește până la dimensiuni ce pot pune în pericol ovarul şi organele din jur. Destul de frecvent este întâlnit chistul dermoid sau teratomul ovarian. Acesta este o formațiune chistică plină cu țesut care în mod normal nu ar avea ce să caute în ovar, şi anume: piele, glande sudoripare, păr, os, dinți, unghii, etc. Acest tip de chist își are originea în celule de origine embrionară care au rămas dintr-un motiv sau altul din viața embrionară în țesutul ovarian.

Dacă ar fi lăsate la nesfârșit aceste formațiuni tumorale ar creşte necontrolat, distrugând încet țesutul ovarian din vecinătate.

Operația chistului ovarian dermoid se face de regulă laparoscopic, depinde însă şi de dimensiunile la care acesta a ajuns. În principiu se scoate doar chistul, țesutul ovarian restant fiind salvat. Dacă chistul crește peste anumite dimensiuni, atunci operația se va face deschis, clasic, prin scoaterea ovarului în întregime (nemaiexistând țesut ovarian viabil).

 

ENDOMETRIOMUL

Un alt tip de chist ovarian benign nefuncțional este chistul endometriozic. Acesta se formează în urma implantării țesutului endometriozic în ovar. Lună de lună acest implant este stimulat, celulele se înmulțesc, iar la menstruație se distrug, transformându-se în sânge menstrual. Câteva celule rămân totuși active, iar ciclul se repetă. Uşor-uşor ia naștere o cavitate plină de sânge menstrual, care crește lună de lună, adică acest chist endometriozic.

Endometrioza nu este o leziune malignă, însă este foarte agresivă cu organele din jur, mai ales cu ovarul. Un chist endometriozic neglijat pune mari probleme de fertilitate, deoarece țesutul ovarian este încet, dar sigur, suprimat. Ovarul devine un strat de celule care acoperă chistul, fiind ușor-uşor distrus prin presiunea la care este supus. Obiectivul primar în operația pentru chist endometriozic este înlăturarea chistului cu păstrarea pe cât posibil a cât mai mult țesut ovarian. De cele mai multe ori intervenția are loc pe cale laparoscopică, fiind descoperite în același timp multiple alte implanturi endometriozice la nivelul altor organe pelvine.

Pe lângă aceste tipuri de chisturi există multe alte formațiuni ovariene benigne, însă mult mai rare (chist para-ovarian, fibrom ovarian, tecom, etc.).

 

CANCERUL OVARIAN

Din păcate în discuția despre chisturile ovariene va trebui întotdeauna să includem şi cancerul ovarian. De cele mai multe ori cancerul ovarian nu este un cancer solid şi este descoperit sub forma unei formațiuni chistice. Uneori aspectul ecografic al acestei formațiuni este clar malign, însă uneori poate mima un banal chist ovarian. Tocmai acest caracter polimorf al cancerului ovarian pune cele mai mari probleme de diagnostic.

De fiecare dată când se descoperă un chist ovarian trebuie avută în vedere posibilitatea, oricât ar fi de redusă, ca acesta sa fie un cancer. De cele mai multe ori aspectul ecografic orientează diagnosticul, însă uneori nu este de ajuns. De aceea, daca există vreun element ecografic de suspiciune, chistul trebuie operat imediat. Doar examenul anatomopatologic efectuat după intervenție poate stabili 100% natura chistului (malign/benign).

 

TRATAMENT

 

Tratamentul chisturilor ovariene depinde foarte mult de vârsta pacientei, tipul de chist, dimensiunile acestuia precum şi de simptome. Pentru chisturile simple de dimensiuni reduse la femeile tinere se poate adopta o atitudine de expectativă cu reevaluare ecografică ulterioară la un anumit interval de timp (1 lună).

Intervenția chirurgicală poate fi necesară pentru a elimina chisturi mari, chisturi dermoide (care se operează întotdeauna indiferent de dimensiuni) sau pentru a ne asigura că nu este prezentă o formă de cancer ovarian.

Dacă credeți că aveți simptome compatibile cu un chist ovarian, este important să fie evaluate de către un medic chirurg. Pot fi făcute teste de sânge alături de ecografie trans-vaginală sau abdominală pentru a determina dacă tratamentul chirurgical este necesar. Tratamentul chirurgical se poate face laparoscopic (minim invaziv) sau clasic – printr-o incizie longitudinală sau transversală la nivelul abdomenului inferior.

 

TRATAMENTUL LAPAROSCOPIC (minim invaziv)Chistul ovarian

În tratamentul chirurgical al chisturilor ovariene cu caracter benign se folosește abordul laparoscopic (3 mici incizii la nivelul abdomenului sub 1 cm) şi constă în îndepărtarea chistului cu prezervarea ovarului şi a fertilității – chistectomie sau, daca acesta distruge ovarul, impune excizia ovarului şi a trompei. După scoaterea chistului acesta este trimis pentru analiză microscopică, pentru a stabili natura benignă sau malignă a acestuia şi, în funcție de acest rezultat, se stabilește dacă este nevoie de o intervenție chirurgicală mai extinsă.

 

 Avantajele laparoscopiei:
  • recuperare postoperatorie rapidă: beneficiul major al laparoscopiei este că pacienta se poate externa a doua zi după operație şi recuperarea completă se face într-o săptămână când pacienta se poate întoarce la serviciu;
  • dureri după operație mult reduse fata de abordul clasic; pacienta se poate mobiliza în aceeași zi cu dureri minime;
  • avantajele estetice: cicatricile postoperatorii sunt mici (de ordinul milimetrilor) cu rezultate estetice foarte bune.

 

TRATAMENTUL CHIRURGICAL CLASIC

Atunci când se suspicionează existența unui cancer ovarian şi ar fi nevoie de tratament chirurgical oncologic este indicat abordul clasic (incizie abdominală mare) care permite extinderea intervenției chirurgicale.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.